Cooperare România - Republica Moldova în derularea proiectelor transfrontaliere

Renunţarea temporară la extinderea Uniunii Europene este compensată în prezent prin importanţa acordată Politicii de Vecinătate de care befeficiază Republica Moldova, Ucraina şi Bielorusia, precum şi statele din Caucaz, Orientul Apropiat şi nordul Africii. Acestei politici Uniunea Europeană i-a alocat, pentru perioada 2007-2013, mai mult de 2 miliarde de euro anual, prin Instrumentul European de Parteneriat şi Cooperare. Republicii Moldova i-au revenit, pentru perioada 2007-2010, nu mai puţin de 209,7 milioane euro.
Proiectele comune ale partenerilor de pe cele două maluri ale Prutului constituie un avantaj evident pentru cetăţenii Republicii Moldova interesaţi în accesarea fondurilor furnizate de Uniunea Europeană. România se bucură de un statut superior în raporturile cu forurile europene, de asemenea trebuie avută în vedere şi experienţa superioară a instituţiilor şi oamenilor de afaceri de la vest de Prut în întocmirea proiectelor de finanţare. În plus, desfăşurarea proiectelor din cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Cooperare este condiţionată de participarea unor parteneri din cel puţin două state, unul membru al Uniunii şi altul vecin nemijlocit al acestuia. În cazul nostru, proiectele transfrontaliere dintre România şi Republica Moldova se desfăşoară în cadrul euroregiunilor. Raioanele Republicii Moldova şi judeţele României sunt cuprinse în trei astfel de structuri: "Dunărea de Jos", "Prutul de Sus" şi "Siret-Prut-Nistru". Euroregiunea "Prutul de Sus" a fost constituită în anul 2000 şi cuprinde judeţele Suceava şi Botoşani, raioanele Bălţi şi Edineţ şi regiunea Cernăuţi. Euroregiunea "Siret-Prut-Nistru" a luat fiinţă doi ani mai târziu şi cuprinde judeţele Iaşi, Neamţ şi Vaslui şi 18 raioane din Republica Moldova (Anenii Noi, Basarabeasca, Călăraşi, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti şi Ungheni). În sfârşit, euroregiunea "Dunărea de Jos" este prima constituită, în 1998, şi cuprinde judeţele Tulcea, Brăila şi Galaţi, raioanele Cahul şi Cantemir şi regiunea Odessa.

Proiectele desfăşurate în anii trecuţi în colaborare de către parteneri din Republica Moldova şi România, utilizând fonduri furnizate de Uniunea Europeană, abordează o gamă largă de domenii. O categorie importantă o constituie acţiunile de conservare a mediului înconjurător şi de amenajare a zonelor ameninţate (Proiectul de colaborare transfrontalieră pentru managementul cursului mijlociu al râului Prut, 2004, Management bilateral România - Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări, 2007). Promovarea turismului, popularizarea destinaţilor şi valorificarea potenţialului turistic constituie, de asemenea, o preocupare deosebită a factorilor implicaţi (Turism Eco - rural în codrii Lăpuşnei, 2006, Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona turistică Hînceşti-Leuşeni”, (2009), Itinerarii Cultural – Religioase. Vaslui – Hânceşti – Leova, 2004-2006,  Dezvoltarea turismului transfrontalier în Pădurea Gârboavele, 2007), la fel descoperirea şi exploatarea surselor alternative de energie (Utilizarea demonstrativă a surselor alternative de energie în Moldova prin cultivarea experimentală a recoltei – ALTER ENERGY, 2006-2007),  dezvoltarea economică şi pregătirea oamenilor de afaceri (Îmbunătăţirea antreprenoriatului femeilor de afaceri – crearea unei reţele transfrontaliere, 2008-2009, constituirea Centrului Economic Transfrontalier, 2006), valorificarea potenţialului agricol a celor două ţări (Development and implementation of good practices in bull genetic improvement in the crooss-border region, 2005 - 2006, Marca de Produs - modalitate de promovare a regiunii transfrontaliere, 2009). În domeniul cultural, o mare amploare au luat-o activităţile comune  adresate tinerilor şi copiilor (TinArt, 2009,  Caravana veselă – teatrul de joacă fără frontiere, 2008) dar şi conservarea identităţii comunităţilor, a tradiţiilor populare, a produselor tradiţionale (constituirea Centrului de Arte şi Meşteşuguri Tradiţionale, 2008).

Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană

Evenimentele din ultimii ani au adus importante mutaţii ale climatului intern şi ale statutului internaţional al Republicii Moldova. Anul 2009 a desăvârşit revoluţia începută în anii 90 ai secolului trecut, prin eliminarea stăpânirii neocomuniste. Acesta este primul pas spre instaurarea, sperăm, definitivă a valorilor democratice în viaţa noastră. Chiar dacă grave probleme sociale şi economice aşteaptă să fie rezolvate, voinţa poporului exprimată categoric în urmă cu doi ani creează perspective de mai bine.
În anul 2007 România a devenit membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Convingerea noastră este că prosperitatea locuitorilor Republicii Moldova nu se poate întemeia decât prin apropierea de marea familie europeană şi ruperea pentru totdeauna de spaţiul politic şi economic fost sovietic. România şi-a manifestat categoric disponibilitatea pentru intermedierea relaţiilor dintre Uniune şi statul frate de la est de Prut. Chiar dacă o extindere a Uniunii Europene nu este previzibilă în viitorul foarte apropiat, cu ajutorul fraţilor de peste Prut, cetăţenii Republicii Moldova pot accesa numeroasele avantaje pe care vecinătatea imediată a organizaţiei europene le pune la dispoziţie.