Una dintre problemele fundamentale dezbătute în societatea moldovenească în aceste vremuri este reprezentată de direcţia în care interesele politice şi economice ale statului dintre Nistru şi Prut trebuie să se îndrepte. Opţiunile sunt doar două: fie Republica Moldova rămâne captivă în trecut, în vechile raporturi de subordonare faţă de Rusia şi se integrează în spaţiul economic al fostei Uniuni Sovietice, fie adoptă o atitudine progresistă şi se orientează spre o colaborare cât mai strânsă cu Uniunea Europeană, pe care majoritatea ţărilor din estul Europei au văzut-o, pe bună dreptate, ca o garantă a prosperităţii şi siguranţei.
Este adevărat că recentele extinderi (în ultimul deceniu numărul statelor componente a crescut de la 15 la 27) cer o perioadă mai îndelungată de integrare solidă a noilor state în structurile Uniunii, încât acceptarea unor noi membri nu reprezintă o perspectivă apropiată. Frământările economiei mondiale din ultimii ani au făcut cu atât mai puţin probabilă obţinerea statutului de membru cu drepturi depline a Uniunii de către autorităţile de la Chişinău. Însă, aflându-se în vecinătatea imediată a Uniunii şi colaborând strâns cu România, de care o leagă atâtea secole de istorie şi unitatea de limbă şi origine a locuitorilor, Republica Moldova se poate bucura de avantaje aproape la fel de importante ca şi cele oferite de aderare.
Practica extinderilor succesive este compensată de importanţa acordată Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, de care beneficiază Republica Moldova, Ucraina şi Bielorusia, precum şi statele din Caucaz, Orientul Apropiat şi nordul Africii. Domeniile colaborării sunt multiple. O mare greutate în derularea Politicii de Vecinătate o are sprijinirea dezvoltării economice, accesul pe piaţa internă a Uniunii şi rezolvarea problemelor sociale a statelor respective, dar şi obţinerea stabilităţii politice în sensul democratizării, colaborarea în proiecte pentru protejarea mediului şi în domeniul cultural (educaţia şi pregătirea profesională a tinerilor şi cercetarea în diverse domenii ştiinţifice). Politicii de Vecinătate, Uniunea Europeană îi alocă, în perioada 2007 - 2013, mai mult de 2 miliarde de euro anual, prin Instrumentul European de Parteneriat şi Cooperare, precum şi consistente sume nerambursabile pentru atragerea de credite pentru transporturi, mediu, energie, sectorul privat şi cel social. Din aceste sume, Republicii Moldova i-au revenit, pentru perioada 2007-2010, nu mai puţin de 209,7 milioane euro, orientaţi spre buna guvernare şi consolidarea democraţiei, reforma sistemului judiciar şi creşterea capacităţii administrative, creşterea economică şi reducerea nivelului sărăciei.
Proiectele comune ale partenerilor de pe cele două maluri ale Prutului constituie un avantaj evident pentru cetăţenii Republicii Moldova interesaţi în accesarea fondurilor furnizate de Uniunea Europeană. România se bucură de un statut superior în raporturile cu forurile europene, de asemenea trebuie avută în vedere şi experienţa superioară a instituţiilor şi oamenilor de afaceri de la vest de Prut în întocmirea proiectelor de finanţare. În plus, desfăşurarea proiectelor din cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Cooperare este condiţionată de participarea unor parteneri din cel puţin două state, unul membru al Uniunii şi altul vecin nemijlocit al acestuia. În cazul nostru, proiectele transfrontaliere dintre România şi Republica Moldova se desfăşoară în cadrul euroregiunilor. Raioanele Republicii Moldova şi judeţele României sunt cuprinse în trei astfel de structuri: „Dunărea de Jos”, „Prutul de Sus” şi „Siret-Prut-Nistru”. Euroregiunea „Prutul de Sus” a fost constituită în anul 2000 şi cuprinde judeţele Suceava şi Botoşani, raioanele Bălţi şi Edineţ şi regiunea Cernăuţi. Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru” a luat fiinţă doi ani mai târziu şi cuprinde judeţele Iaşi, Neamţ şi Vaslui şi 18 raioane din Republica Moldova (Anenii Noi, Basarabeasca, Călăraşi, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti şi Ungheni). În sfârşit, euroregiunea „Dunărea de Jos” este prima constituită, în 1998, şi cuprinde judeţele Tulcea, Brăila şi Galaţi, raioanele Cahul şi Cantemir şi regiunea Odessa.
Proiectele desfăşurate în anii trecuţi în colaborare de către parteneri din Republica Moldova şi România, utilizând fonduri furnizate de Uniunea Europeană, abordează o gamă largă de domenii. O categorie importantă o constituie acţiunile de conservare a mediului înconjurător şi de amenajare a zonelor ameninţate (Proiectul de colaborare transfrontalieră pentru managementul cursului mijlociu al râului Prut, 2004, Management bilateral România - Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări, 2007). Promovarea turismului, popularizarea destinaţilor şi valorificarea potenţialului turistic constituie, de asemenea, o preocupare deosebită a factorilor implicaţi (Turism Eco - rural în codrii Lăpuşnei, 2006, Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona turistică Hînceşti-Leuşeni”, (2009), Itinerarii Cultural – Religioase. Vaslui – Hânceşti – Leova, 2004-2006, Dezvoltarea turismului transfrontalier în Pădurea Gârboavele, 2007), la fel descoperirea şi exploatarea surselor alternative de energie (Utilizarea demonstrativă a surselor alternative de energie în Moldova prin cultivarea experimentală a recoltei – ALTER ENERGY, 2006-2007), dezvoltarea economică şi pregătirea oamenilor de afaceri (Îmbunătăţirea antreprenoriatului femeilor de afaceri – crearea unei reţele transfrontaliere, 2008-2009, constituirea Centrului Economic Transfrontalier, 2006), valorificarea potenţialului agricol a celor două ţări (Development and implementation of good practices in bull genetic improvement in the crooss-border region, 2005 - 2006, Marca de Produs - modalitate de promovare a regiunii transfrontaliere, 2009). În domeniul cultural, o mare amploare au luat-o activităţile comune adresate tinerilor şi copiilor (TinArt, 2009, Caravana veselă – teatrul de joacă fără frontiere, 2008) dar şi conservarea identităţii comunităţilor, a tradiţiilor populare, a produselor tradiţionale (constituirea Centrului de Arte şi Meşteşuguri Tradiţionale, 2008).
Pe parcursul anului 2011 a continuat desfăşurarea proiectelor de colaborare între factorii interesaţi din România şi Republica Moldova şi au fost iniţiate noi proiecte. Anul 2011 a fost şi momentul desfăşurării unor întruniri, conferinţe şi forumuri bilaterale îndreptate mai ales spre subiecte de natură economică. În perioada 31 ianuarie - 1 februarie, o delegaţie de 40 de oameni de afaceri din Vaslui a participat la Chişinău la cel mai mare eveniment economic al Republicii Moldova, expoziţia „Fabricat în Moldova”. În cursul acestei vizite, Gheorghe Cucu, preşedintele Camerei de Comerţ din Republica Moldova, exprima disponibilitatea factorilor politici de la Chişinău de a sprijini proiectele transfrontaliere. În replică, pe 4 martie, Centrul de Resurse pentru Afaceri de la Vaslui a găzduit un forum economic organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din oraş. Tema principală a forumului a fost legată de programele operaţionale şi parteneriatul public-privat ca pârghii de creştere economică în România şi Republica Moldova.
De asemenea, pe 27 mai, a avut loc prima ediţie a Forumului Agricol Transfrontalier România - Republica Moldova, organizat de Consulatul General al României la Cahul , în parteneriat cu Asociaţia Femeilor de Afaceri „Femida”, Centrul „Pro-Europa” Cahul şi Centrul de Afaceri şi cu participarea miniştrilor agriculturii din cele două ţări. În cadrul forumului oamenii de afaceri români au avut un stand propriu, care a prezentat firmele locale şi pliante cu date reprezentative.
La mijlocul anului 2011 lua fiinţă Grupul de Acţiune Locală „Movila lui Burcel”, parteneriat public-privat ce reuneşte un număr de 48 de parteneri din România. Proiectul este îndreptat spre dezvoltarea agriculturii, încurajarea activităţilor turistice, înfiinţarea de microîntreprinderi şi creşterea nivelului de trai la sate. Deşi programul a debutat doar cu parteneri din România, coordonatorii acestuia şi-au exprimat dorinţa contactării şi colaborării cu persoane şi asociaţii din Republica Moldova (dintre care şi-au exprimat interesul, în cadrul forumului agricol de la Cahul , posibili parteneri cum ar fi Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine sau Federaţia Naţională a Fermierilor).
În domeniul cultural, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui a iniţiat proiectul „Şapte etnii la Marea Neagrăla Marea Neagrăla Vaslui , Hânceşti şi Reni. CJCPCT Vaslui a furnizat şi instrumentele muzicale şi costumele populare pentru cei 24 de elevi selectaţi pentru ansamblul de dansuri.
În strategia de dezvoltare pentru perioada 2013-2020, Consiliul Judeţean Vaslui urmăreşte înfiinţarea unui centru de transport internodal la Fălciu. Acestala Fălciu şi amenajarea pentru navigaţie a cursului inferior al râului. Prin realizarea acestui proiect va avea loc stimularea schimburilor comerciale transfrontaliere, creşterea vitezei de transport a mărfurilor şi dezvoltarea economică a zonei de pe ambele maluri ale Prutului.
Progresele importante înregistrate în ultimii ani în derularea proiectelor economice, culturale sau sociale ce reunesc factori din România şi din Republica Moldova în cadrul colaborării transfrontaliere creează perspective pentru o strânsă conlucrare în viitor, cu benefice efecte pentru ambele părţi implicate.
