Relaţiile România – Republica Moldova în prima jumătate a anului 2012. Perspective europene.

Prima parte a anului 2012 a înregistrat o creştere a intensităţii relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Moldova. Indiferent de schimbările politice petrecute la Bucureşti în aceste luni (succesiunea a trei guverne, cu orientări politice diferite), obiectivele comune au rămas aceleaşi: strângerea relaţiilor dintre cele două state, asistenţa statului român acordată pentru integrarea Republicii Moldova în structurile Uniunii Europene, acordarea unui ajutor financiar românesc pentru derularea unor proiecte de interes comun, derularea în continuare a proiectelor de cooperare transfrontalieră, finanţare prin Politica Europeană de Vecinătate.

O acţiune esenţială pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova a constituit-o şedinţa comună de guvern desfăşurată la Iaşi pe data de 3 martie. Anterior primul- ministru Mihai-Răzvan Ungureanu afirma că „există proiecte comune, care trebuie repornite sau duse mai departe” şi cerea membrilor cabinetului pregătirea documentelor privitoare la relaţiile bilaterale. El sublinia importanţa dialogului cu Guvernul Republicii Moldova, atât ca semnal de ordin politic, cât şi strategic. În discuţia telefonică purtată cu Vlad Filat, în luna februarie, s-a pus problema continuării unor proiecte considerate strategice pentru cele două state, între care cel al liniei electrice Fălciu – Goteşti  şi conducta de interconectare pe gaz natural Ungheni – Iaşi.

În cursul şedinţei comune de guvern din 3 martie 2012 au fost stabilite priorităţile pentru perioada următoare. Cei doi premieri au semnat opt protocoale şi acorduri de colaborare, elaborate în scopul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, îmbunătățirea mediului de afaceri, creşterea exporturilor româneşti, proiecte energetice de anvergură.

Printre cele mai importante decizii luate de cele două guverne se numără gazoductul Ungheni-Iaşi, cu o investiţie de 19 milioane de euro, dar şi  conectarea infrastructurii de transport a Republicii Moldova la axele şi coridoarele europene care traversează România. Cei doi oficiali au semnat protocoale în educaţie şi securitate socială, dar şi planul de acţiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a statului moldovean.

În aprilie 2012 avea loc semnarea, de către preşedintele Băsescu, Decretul pentru promulgarea Legii privind ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul referitor la ajutorul financiar nerambursabil pentru Republica Moldova. Acest al doilea Protocol Adiţional, semnat la Bucureşti pe la 10 august 2011, şi la Chişinău, la 16 august 2011, a fost adoptat de Senatul României, ca for decizional, la 2 aprilie. Prin acordul semnat la 27 aprilie 2010 la Bucureşti, România se angaja să acorde Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane de euro, pentru dezvoltarea cooperării în domeniile infrastructurii de transport, învăţământului, acţiunilor umanitare întreprinse în cazul unor situaţii de urgenţă şi în domeniul energetic. La acestea se adaugă, în urma Declaraţiei comune  semnate de miniştrii mediului din cele două ţări în 3 martie 2012, şi protecţia mediului şi domeniul schimbărilor climatice.

Acordul prevedea un ajutor financiar eşalonat în patru păţi egale, a câte 25 milioane euro, pe parcursul a patru ani (2010-2013) însă, până în prima jumătate a anului 2012, doar o mică parte a acestei sume fusese acordată. Proiectele finanţate pe această cale trebuie stabilite de comun acord în fiecare an. Totodată acordul prevedea că vor fi desemnaţi controlori financiari care vor verifica legalitatea cheltuielilor declarate de către beneficiari.

La 3 martie, în timpul şedinţei comune a celor două guverne, premierul Vlad Filat recunoştea că există carenţe în implementarea acordului, carenţe care se caută a fi eliminate. Cu această ocazie miniştrii mediului şi ai dezvoltării regionale din cele două ţări, László Borbely şi Cristian Petrescu pentru România, respective Gheorghe Şalaru şi Anatolie Zolotov pentru Republica Moldova, au semnat Declaraţia comună privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. Prin declaraţia respectivă, România se angajează să aloce 15 milioane de euro pentru a contribui la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt, în proiecte care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Suma va proveni din ajutorul financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro angajat de România în 2010 şi se încadrează în angajamentul statului român faţă de Consiliul European de a susţine efortul financiar global al Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice pe termen scurt. În 2009 acest efort financiar a fost stabilit la 2,4 miliarde euro anual, pentru perioada 2010-2012, fiind constituit din contribuţiile voluntare ale statelor membre ale Uniunii.

Pe 3 mai 2012 Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit la Bucureşti cu Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Discuţiile au vizat parteneriatul strategic dintre cele două ţări, dar şi intenţia Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europenă. Şi cu această ocazie, conducătorul statului român a dat asigurări ferme că guvernul României va susţine fără echivoc procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care constituie unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe a României. El a afirmat că orice guvern al României, indiferent de orientarea politică, susţine trei direcţii fundamentale: România în NATO, România în UE, relaţia strategică România - Republica Moldova.

Cu ocazia şedinţei comune din 3 martie a avut lor şi semnarea Planului de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Comisia interguvernamentală România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană, constituită pentru punerea în practică a acestui acord, a avut prima sesiune de lucru în perioada 2-3 iulie.
Prima reuniune a Comisiei a fost prezidată, pentru partea română, de ministrul afacerilor externe, Andrei Marga, şi de ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, iar pentru Republica Moldova, de ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Iurie Leancă. La întrunire au participat reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Europene, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. De asemenea, au participat şi reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Specialiştii ANSVSA au participat la şedinţa grupului de lucru pe tematica siguranţei alimentelor, care a avut loc pe data de 2 iulie, şi la şedinţa plenară de pe data de 3 iulie. Subiectele, pe perioada celor două zile, au vizat: sprijin acordat pentru definitivarea procesului de funcţionare al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor din Republica Moldova;  consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor din Republica Moldova, în vederea respectării măsurilor sanitare şi fitosanitare la standardele Uniunii Europene, identificarea resurselor necesare în vederea consolidării controlului veterinar la nivel naţional în Republica Moldova, inclusiv la nivelul punctelor comune de inspecţie la frontieră.

Noul primul-ministru al României, Victor Ponta, a efectuat pe 17 iulie 2012, o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitaţia lui Vlad Filat. În cadrul întrevederii, cei doi au stabilit ca principală prioritate în relaţiile dintre cele două state, finalizarea proiectelor strategice de cooperare convenite în cadrul primei şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, din 3 martie. Victor Ponta a reconfirmat determinarea României de a-şi respecta toate angajamentele asumate în relaţia bilaterală. S-a stabilit şi înfiinţarea unui Grup comun de lucru în domeniul energiei şi aplicarea rapidă a Acordului privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova. De asemenea, a fost redactată o Declaraţie comună pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii energetice. Primul-ministru al României a subliniat că proiectele de interconectare energetică au un impact major în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin integrarea statului vecin în sistemul energetic european.

Premierul român a reconfirmat faptul că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne principalul obiectiv comun pentru Bucureşti şi Chişinău.

Miniştrii Educaţiei şi Justiţiei din România şi omologii lor din Republica Moldova au semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România şi Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova pentru anii de învăţământ 2012-2013, 2013-2014, 2014-2015 şi  Planul de acţiuni în domeniului justiţiei între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova pentru anii 2012 – 2013. Prin primul dintre acte, oferta educaţională pentru tinerii din Republica Moldova s-a menţinut, pentru anul  universitar 2012 – 2013, la 5.000 de burse de studiu în universităţile din România. Planul de acţiuni în domeniul justiţiei va asigura cadrul de cooperare în baza căruia vor fi realizate acţiuni de sprijinire a procesului de reformare a justiţiei.