Argumente ale aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Contextul politic şi economic actual ne impune să căutăm răspunsuri la următoarele întrebări: este oportună apropierea şi apoi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Sunt justificate eforturile care ar urma a fi depuse în atingerea acestui scop? Care sunt avantajele unei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană? De ce intrarea în marea familie europeană constituie singura cale pentru o viaţă mai bună a locuitorilor statului dintre Prut şi Nistru, fie ei români, ruşi sau chiar cei ce se consideră simplu, moldoveni?

Răspunsul este simplu de găsit şi nu trebuie căutat nici in declaraţiile politicienilor, nici în date statistice sau în documente obscure din arhive. El iese în evidenţă pentru orice cetăţean al Republicii Moldova care îşi vizitează  fraţii de peste Prut. Chiar dacă standardele de viaţă din România sunt încă mult sub nivelul celor mai dezvoltate state ale Uniunii şi chiar sub media acesteia, ultimul deceniu a recuperat mult din aceste decalaje. A fost deceniul apropierii treptate a României de Uniunea Europeană, parcurgerea etapelor necesare aderării şi, din 2007, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline.

Pentru statele cu nivel de trai scăzut, din estul Europei, printre care se înscrie şi Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este atractivă, în primul rând, din prisma intereselor economice. După ultima extindere, Uniunea se întinde pe o suprafaţă de 4.454.000 km², cu o populaţie de 496 milioane locuitori în 2008 (estimat la 500 milioane în 2010).  În prezent ea are cel mai mare Produs Intern Brut din lume, cifrat la peste 16 trilioane de dolari, ce reprezintă aproape un sfert din producţia mondială. În anul 2009, PIB-ul per capita mediu în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 33.000 dolari. Comparativ, în România acesta a fost de aproximativ 7.600 dolari, iar în Republica Moldova 1.420 dolari (2.700 dolari, după indicele puterii de cumpărare). Este adevărat că se înregistrează încă discrepanţe mari între locuitorii diverselor regiuni ale Uniunii şi între state pe ansamblu, variind între 7.000 şi 66.000 dolari per capita.

 Aşadar, o eventuală aderare la Uniunea Europeană ar fi un important pas în rezolvarea celei mai stringente probleme a cetăţenilor Republicii Moldova, creşterea nivelului de trai. Aceasta se poate realiza pe mai multe căi. Libertatea de mişcare a persoanelor şi a capitalurilor şi compatibilizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană ar însemna încurajarea investiţiilor în domeniile economice cheie şi prin aceasta creşterea produsului intern şi înmulţirea locurilor de muncă. Accesul la fondurile provenite din bugetul central al Uniunii ar furniza şi resursele financiare pentru întreprinzătorii locali.

Republica Moldova are ocazia de a beneficia de libertatea de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor, ceea ce ar stimula considerabil viaţa economică. Ar putea beneficia şi de sume importante din bugetul central al Uniunii, pentru consolidarea unei infrastructuri atât de necesare şi pentru stimularea mediului de afaceri. Deja efectele pozitive ale sprijinului material şi financiar s-au făcut simţite prin implementarea Politicii de Vecinătate a Uniunii.

Chiar fără a fi început negocieri oficiale de aderare la Uniune, prin politica de vecinătate Republica Moldova beneficiază de importante avantaje prin Politica Europeană de Vecinătate, căreia Uniunea îi alocă anual peste 2 miliarde de euro. Politica Europeană de Vecinătate a avut deja efecte benefice şi deschide noi perspective: integrare treptată în structurile europene, accesul pe piaţa internă a Uniunii, participarea la programele comunitare, apariţia unor noi oportunităţi de dezvoltare economică, obţinerea de sprijin pentru soluţionarea conflictului transnistrean, furnizarea de resurse financiare pentru derularea programelor transfrontaliere şi trans-naţionale, deschiderea pentru legăturile culturale, educaţionale, de mediu, tehnice şi ştiinţifice.

De la proclamarea independenţei şi până în prezent, Republica Moldova a beneficiat de peste 300 milioane de euro din fondurile comunitare. Această sumă a parvenit prin intermediul Programului TACIS, dar şi prin Programul pentru Securitatea Alimentară, Iniţiativa Europeană pentru Democraţie şi Drepturile Omului (EIDHR) sau Programul AENEAS (anii bugetari 2004-2006).

Republicii Moldova i-au fost alocate, pentru perioada 2007-2010, prin intermediul  Programului European de Vecinătate şi Parteneriat, 209,7 milioane de euro. Asistenţa este concentrată pe 3 sectoare prioritare: buna guvernare şi consolidarea democraţiei; reforma sistemului judiciar şi creşterea capacităţii  administrative;  creşterea economică şi reducerea nivelului sărăciei.

În domeniul comercial, Uniunea Europeană tinde să devină principalul partener al Republicii Moldova ca volum al mărfurilor schimbate. Printr-o serie de acte din ultimii ani, Uniunea îşi deschide gradual piaţa sa internă pentru produsele moldoveneşti, oferindu-i Moldovei condiţii privilegiate de comerţ sub forma regimului GSP plus în ianuarie 2006 şi a Preferinţelor Comerciale Autonome în martie 2008.  În 2005 a fost semnat un acord de facilitare a comerţului, pe principiul asimetrismului în raporturile economice bilaterale, care se materializează în  exportul fără plata taxelor vamale a produselor moldoveneşti. După 2007, UE a devenit principalul partener economic al Republicii Moldova, 50,1% din exporturi în 2007 şi 45% din importuri provenind pe direcţia Uniunii Europene. În acest context, România locul al doilea la exporturi din Republica Moldova, după Rusia, şi al treilea la importuri, după Rusia şi Ucraina.

În domeniul mobilităţii persoanelor, există premise pentru flexibilizarea libertăţii de mişcare a cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii. Printre succesele acestui dialog în continuă desfăşurare se numără negocierea şi semnarea acordurilor de facilitare a regimului de vize şi readmisie a persoanelor, precum şi deschiderea Centrului Comun de eliberare a vizelor Schengen pe lângă Ambasada Ungariei la Chişinău. În prezent, se discută acordurile cu privire la facilitarea regimului de vize si readmisie cu Ucraina si Republica Moldova. de asemenea, a fost definit un  Parteneriat de mobilitate cu Moldova si Georgia.

Pentru a concluziona, beneficiile integrării în Uniunea Europeană sunt multiple şi esenţiale pentru progresul societăţii moldoveneşti în următoarele decenii:

- sprijin financiar şi perspective de creştere economică, prin accesarea directă a unor fonduri comunitare, îndreptate spre reformă administrativă, investiţii în economie şi infrastructură; creşterea nivelului investiţiilor străine, cu precădere a celor din statele membre, dar şi creşterea credibilităţii faţă de investitorii din statele terţe. Fondurile comunitare s-ar putea ridica la peste un miliard de euro anual. Urmarea acestor evoluţii ar fi apariţia unui număr de noi locuri de muncă, atingerea unui nivel decent al salarizării, prin perspectiva revenirii în ţară a multor dintre cetăţenii moldoveni şi a refacerii echilibrului demografic al ţării. Beneficii conexe ar fi posibilitatea retehnologizării economiei, creşterea productivităţii muncii, sporirea exporturilor prin accesul total la piaţa comună, echilibrarea balanţei comerciale, scăderea dependenţei economice şi a posibilităţilor de şantaj economic şi politic din partea statelor foste membre ale URSS prin intermediul condiţionării furnizării resurselor energetice;

- libertatea de mişcare a locuitorilor Republicii Moldova, deveniţi cetăţeni europeni, posibilitatea de a munci în statele membre ale Uniunii, cu forme legale;

- dobândirea unui climat de stabilitate în relaţiile externe, sprijin acordat de instituţiile comunitare pentru rezolvarea conflictului transnistrean, pentru reglementarea relaţiilor cu Rusia şi Ucraina şi pentru securizarea graniţei de est a Republicii Moldova, care ar deveni, în acelaşi timp, şi graniţă a Uniunii;

- accesul agricultorilor moldoveni la Politica Agricolă Comună, obţinerea de subvenţii, aplicarea metodelor şi a normelor stabilite de instituţiile comunitare.