Aflată la graniţa a două lumi, cea modernă şi progresistă a Uniunii Europene şi cea retrogradă şi ruinătoare a spaţiului ex-sovietic, Republica Moldova trebuie să ia opţiunea decisivă pentru viitorul său. Convingerea noastră este că doar apropierea de uniunea statelor europene este o garanţie fermă a bunăstării şi a stabilităţii vieţii cetăţenilor săi. Mai mult, atingerea acestui deziderat este la dispoziţia cercurilor conducătoare de la Chişinău, după ce România a devenit membru al Uniunii în 2007 iar Republica Moldova a ajuns vecin imediat al acesteia.
Evident, interesele economice primează în abordarea acestei probleme. Uniunea Europeană a înregistrat, în ultimii ani, un Produs Intern Brut pe cal de locuitor de aproximativ 33000 de dolari, de peste 20 de ori cel înregistrat în aceiaşi ani în Republica Moldova. Mai semnificativ, membrii bogaţi ai Uniunii sunt dispuşi să împartă această bunăstare. Principiul solidarităţii şi întrajutorării au stat la baza construcţiei europene încă de la întemeierea sa şi se regăseşte în actele fondatoare din anii 50. Aceste principii nu sunt aplicate doar membrilor Uniunii.
Prin politica de vecinătate, statele de la graniţele Uniunii, din Europa de Est, Caucaz, Orientul Mijlociu şi Africa de nord primesc consistente fonduri pentru atenuarea decalajelor nivelurilor de trai.
Aşadar, o eventuală aderare la Uniunea Europeană ar fi un important pas în rezolvarea celei mai stringente probleme a cetăţenilor Republicii Moldova, creşterea nivelului de trai. Aceasta se poate realiza pe mai multe căi. Libertatea de mişcare a persoanelor şi a capitalurilor şi compatibilizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană ar însemna încurajarea investiţiilor în domeniile economice cheie şi prin aceasta creşterea produsului intern şi înmulţirea locurilor de muncă. Accesul la fondurile provenite din bugetul central al Uniunii ar furniza şi resursele financiare pentru întreprinzătorii locali.
Republica Moldova are ocazia de a beneficia de libertatea de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor, ceea ce ar stimula considerabil viaţa economică. Ar putea beneficia şi de sume importante din bugetul central al Uniunii, pentru consolidarea unei infrastructuri atât de necesare şi pentru stimularea mediului de afaceri. Deja efectele pozitive ale sprijinului material şi financiar s-au făcut simţite prin implementarea Politicii de Vecinătate a Uniunii. De la proclamarea independenţei şi până în prezent, Republica Moldova a beneficiat de peste 300 milioane de euro din fondurile comunitare. Această sumă a parvenit prin intermediul Programului TACIS, dar şi prin Programul pentru Securitatea Alimentară, Iniţiativa Europeană pentru Democraţie şi Drepturile Omului (EIDHR) sau Programul AENEAS (anii bugetari 2004-2006).
Pentru a concluziona, beneficiile integrării în Uniunea Europeană sunt multiple şi esenţiale pentru progresul societăţii moldoveneşti în următoarele decenii:
- sprijin financiar şi perspective de creştere economică, prin accesarea directă a unor fonduri comunitare, îndreptate spre reformă administrativă, investiţii în economie şi infrastructură; creşterea nivelului investiţiilor străine, cu precădere a celor din statele membre, dar şi creşterea credibilităţii faţă de investitorii din statele terţe. Fondurile comunitare s-ar putea ridica la peste un miliard de euro anual. Urmarea
Evident, interesele economice primează în abordarea acestei probleme. Uniunea Europeană a înregistrat, în ultimii ani, un Produs Intern Brut pe cal de locuitor de aproximativ 33000 de dolari, de peste 20 de ori cel înregistrat în aceiaşi ani în Republica Moldova. Mai semnificativ, membrii bogaţi ai Uniunii sunt dispuşi să împartă această bunăstare. Principiul solidarităţii şi întrajutorării au stat la baza construcţiei europene încă de la întemeierea sa şi se regăseşte în actele fondatoare din anii 50. Aceste principii nu sunt aplicate doar membrilor Uniunii.
Prin politica de vecinătate, statele de la graniţele Uniunii, din Europa de Est, Caucaz, Orientul Mijlociu şi Africa de nord primesc consistente fonduri pentru atenuarea decalajelor nivelurilor de trai.
Aşadar, o eventuală aderare la Uniunea Europeană ar fi un important pas în rezolvarea celei mai stringente probleme a cetăţenilor Republicii Moldova, creşterea nivelului de trai. Aceasta se poate realiza pe mai multe căi. Libertatea de mişcare a persoanelor şi a capitalurilor şi compatibilizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană ar însemna încurajarea investiţiilor în domeniile economice cheie şi prin aceasta creşterea produsului intern şi înmulţirea locurilor de muncă. Accesul la fondurile provenite din bugetul central al Uniunii ar furniza şi resursele financiare pentru întreprinzătorii locali.
Republica Moldova are ocazia de a beneficia de libertatea de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor, ceea ce ar stimula considerabil viaţa economică. Ar putea beneficia şi de sume importante din bugetul central al Uniunii, pentru consolidarea unei infrastructuri atât de necesare şi pentru stimularea mediului de afaceri. Deja efectele pozitive ale sprijinului material şi financiar s-au făcut simţite prin implementarea Politicii de Vecinătate a Uniunii. De la proclamarea independenţei şi până în prezent, Republica Moldova a beneficiat de peste 300 milioane de euro din fondurile comunitare. Această sumă a parvenit prin intermediul Programului TACIS, dar şi prin Programul pentru Securitatea Alimentară, Iniţiativa Europeană pentru Democraţie şi Drepturile Omului (EIDHR) sau Programul AENEAS (anii bugetari 2004-2006).
Pentru a concluziona, beneficiile integrării în Uniunea Europeană sunt multiple şi esenţiale pentru progresul societăţii moldoveneşti în următoarele decenii:
- sprijin financiar şi perspective de creştere economică, prin accesarea directă a unor fonduri comunitare, îndreptate spre reformă administrativă, investiţii în economie şi infrastructură; creşterea nivelului investiţiilor străine, cu precădere a celor din statele membre, dar şi creşterea credibilităţii faţă de investitorii din statele terţe. Fondurile comunitare s-ar putea ridica la peste un miliard de euro anual. Urmarea
- libertatea de mişcare a locuitorilor Republicii Moldova, deveniţi cetăţeni europeni, posibilitatea de a munci în statele membre ale Uniunii, cu forme legale
- dobândirea unui climat de stabilitate în relaţiile externe, sprijin acordat de instituţiile comunitare pentru rezolvarea conflictului transnistrean, pentru reglementarea relaţiilor cu Rusia şi Ucraina şi pentru securizarea graniţei de est a Republicii Moldova, care ar deveni, în acelaşi timp, şi graniţă a Uniunii;
- accesul agricultorilor moldoveni la Politica Agricolă Comună, obţinerea de subvenţii, aplicarea metodelor şi a normelor stabilite de instituţiile comunitare.
- dobândirea unui climat de stabilitate în relaţiile externe, sprijin acordat de instituţiile comunitare pentru rezolvarea conflictului transnistrean, pentru reglementarea relaţiilor cu Rusia şi Ucraina şi pentru securizarea graniţei de est a Republicii Moldova, care ar deveni, în acelaşi timp, şi graniţă a Uniunii;
- accesul agricultorilor moldoveni la Politica Agricolă Comună, obţinerea de subvenţii, aplicarea metodelor şi a normelor stabilite de instituţiile comunitare.
