Argumente ale aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Contextul politic şi economic actual ne impune să căutăm răspunsuri la următoarele întrebări: este oportună apropierea şi apoi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Sunt justificate eforturile care ar urma a fi depuse în atingerea acestui scop? Care sunt avantajele unei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană? De ce intrarea în marea familie europeană constituie singura cale pentru o viaţă mai bună a locuitorilor statului dintre Prut şi Nistru, fie ei români, ruşi sau chiar cei ce se consideră simplu, moldoveni?

Răspunsul este simplu de găsit şi nu trebuie căutat nici in declaraţiile politicienilor, nici în date statistice sau în documente obscure din arhive. El iese în evidenţă pentru orice cetăţean al Republicii Moldova care îşi vizitează  fraţii de peste Prut. Chiar dacă standardele de viaţă din România sunt încă mult sub nivelul celor mai dezvoltate state ale Uniunii şi chiar sub media acesteia, ultimul deceniu a recuperat mult din aceste decalaje. A fost deceniul apropierii treptate a României de Uniunea Europeană, parcurgerea etapelor necesare aderării şi, din 2007, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline.

Pentru statele cu nivel de trai scăzut, din estul Europei, printre care se înscrie şi Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este atractivă, în primul rând, din prisma intereselor economice. După ultima extindere, Uniunea se întinde pe o suprafaţă de 4.454.000 km², cu o populaţie de 496 milioane locuitori în 2008 (estimat la 500 milioane în 2010).  În prezent ea are cel mai mare Produs Intern Brut din lume, cifrat la peste 16 trilioane de dolari, ce reprezintă aproape un sfert din producţia mondială. În anul 2009, PIB-ul per capita mediu în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 33.000 dolari. Comparativ, în România acesta a fost de aproximativ 7.600 dolari, iar în Republica Moldova 1.420 dolari (2.700 dolari, după indicele puterii de cumpărare). Este adevărat că se înregistrează încă discrepanţe mari între locuitorii diverselor regiuni ale Uniunii şi între state pe ansamblu, variind între 7.000 şi 66.000 dolari per capita.

 Aşadar, o eventuală aderare la Uniunea Europeană ar fi un important pas în rezolvarea celei mai stringente probleme a cetăţenilor Republicii Moldova, creşterea nivelului de trai. Aceasta se poate realiza pe mai multe căi. Libertatea de mişcare a persoanelor şi a capitalurilor şi compatibilizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană ar însemna încurajarea investiţiilor în domeniile economice cheie şi prin aceasta creşterea produsului intern şi înmulţirea locurilor de muncă. Accesul la fondurile provenite din bugetul central al Uniunii ar furniza şi resursele financiare pentru întreprinzătorii locali.

Nu trebuie pierdute din vedere nici marile proiecte sau lucrări de infrastructură ce sunt în curs sau urmează a fi desfăşurate pe teritoriul Uniunii Europene. În această privinţă, pot fi amintite două mari proiecte. Unul este definitivarea reţelelor transeuropene de infrastructură (TEN). În 2001 s-a estimat că până în 2010 reţeaua va acoperi: 75.200 km de drumuri, 78.000 km de căi ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi maritime şi 210 porturi interne.  Un alt proiect de infrastructură este sistemul de poziţionare Galileo, o propunere de navigaţie globală prin satelit, care urmează să fie construit de către Uniunea Europeană şi lansat de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Pentru a ilustra beneficiile aderării la Uniunea Europeană voi prezenta cazul statelor baltice, care prezintă similarităţi evidente cu Republica Moldova, ca trecut istoric, suprafaţă şi număr de locuitori. Dintre statele care au aderat recent la Uniunea Europeană, cele trei ţări baltice s-au bucurat de un progres economic impresionant. De exemplu, în 2004, PIB-ul Estoniei a crescut cu 7,8%, iar economiile letone şi lituaniene cu 8,5% şi respectiv 7%. În 2005, rata de creştere s-a accelerat, ajungând la 10,2% în Letonia, 9,8% în Estonia şi 7,5% în Lituania. În 2005, statele baltice au avut un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 50-60% din media UE. Acestea sunt rezultatele participării la piaţa comună şi la programele şi fondurile Uniunii, dar şi beneficiile politicii de vecinătate aplicate anterior. Între anii 2000 şi 2007 creşterea economică totală, în valoare reală, a fost de 79,8% în Estonia, 84,2% în Letonia şi 69,1% în Lituania, iar PIB-ul per capita a crescut, de asemenea, în Estonia de la 10258 la 19,243 dolari, în Letonia de la 7600 la 14,933 dolari, iar în Lituania de la 8730 la 16756 dolari.

Republica Moldova are ocazia de a beneficia de libertatea de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor, ceea ce ar stimula considerabil viaţa economică. Ar putea beneficia şi de sume importante din bugetul central al Uniunii, pentru consolidarea unei infrastructuri atât de necesare şi pentru stimularea mediului de afaceri. Deja efectele pozitive ale sprijinului material şi financiar s-au făcut simţite prin implementarea Politicii de Vecinătate a Uniunii.

De altfel, republica Moldova dispune, la rândul său, de resurse importante care, în condiţiile aderării, ar fi incomparabil mai bine valorificate. potenţialul agricol şi turistic de excepţie, posibilitatea obţinerii unor produse ecologice, poziţia strategică şi statutul de zonă de tranzit pentru resursele energetice dintre Rusia spre statele din Uniunea Europeană.  În primul caz, Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici comunitare. În prezent aproximativ 35% din bugetul Uniunii este îndreptat spre programe care ţin de politica agricolă. Se insistă pe produse de calitate, ecologice, pentru care Republica Moldova dispune de resurse incontestabile.

Chiar fără a fi început negocieri oficiale de aderare la Uniune, prin politica de vecinătate Republica Moldova beneficiază de importante avantaje prin Politica Europeană de Vecinătate, căreia Uniunea îi alocă anual peste 2 miliarde de euro. Politica Europeană de Vecinătate a avut deja efecte benefice şi deschide noi perspective: integrare treptată în structurile europene, accesul pe piaţa internă a Uniunii, participarea la programele comunitare, apariţia unor noi oportunităţi de dezvoltare economică, obţinerea de sprijin pentru soluţionarea conflictului transnistrean, furnizarea de resurse financiare pentru derularea programelor transfrontaliere şi trans-naţionale, deschiderea pentru legăturile culturale, educaţionale, de mediu, tehnice şi ştiinţifice.

De la proclamarea independenţei şi până în prezent, Republica Moldova a beneficiat de peste 300 milioane de euro din fondurile comunitare. Această sumă a parvenit prin intermediul Programului TACIS, dar şi prin Programul pentru Securitatea Alimentară, Iniţiativa Europeană pentru Democraţie şi Drepturile Omului (EIDHR) sau Programul AENEAS (anii bugetari 2004-2006).

Republicii Moldova i-au fost alocate, pentru perioada 2007-2010, prin intermediul  Programului European de Vecinătate şi Parteneriat, 209,7 milioane de euro. Asistenţa este concentrată pe 3 sectoare prioritare: buna guvernare şi consolidarea democraţiei; reforma sistemului judiciar şi creşterea capacităţii  administrative;  creşterea economică şi reducerea nivelului sărăciei.

În domeniul comercial, Uniunea Europeană tinde să devină principalul partener al Republicii Moldova ca volum al mărfurilor schimbate. Printr-o serie de acte din ultimii ani, Uniunea îşi deschide gradual piaţa sa internă pentru produsele moldoveneşti, oferindu-i Moldovei condiţii privilegiate de comerţ sub forma regimului GSP plus în ianuarie 2006 şi a Preferinţelor Comerciale Autonome în martie 2008.  În 2005 a fost semnat un acord de facilitare a comerţului, pe principiul asimetrismului în raporturile economice bilaterale, care se materializează în  exportul fără plata taxelor vamale a produselor moldoveneşti. După 2007, UE a devenit principalul partener economic al Republicii Moldova, 50,1% din exporturi în 2007 şi 45% din importuri provenind pe direcţia Uniunii Europene. În acest context, România locul al doilea la exporturi din Republica Moldova, după Rusia, şi al treilea la importuri, după Rusia şi Ucraina.

În domeniul mobilităţii persoanelor, există premise pentru flexibilizarea libertăţii de mişcare a cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii. Printre succesele acestui dialog în continuă desfăşurare se numără negocierea şi semnarea acordurilor de facilitare a regimului de vize şi readmisie a persoanelor, precum şi deschiderea Centrului Comun de eliberare a vizelor Schengen pe lângă Ambasada Ungariei la Chişinău. În prezent, se discută acordurile cu privire la facilitarea regimului de vize si readmisie cu Ucraina si Republica Moldova. de asemenea, a fost definit un  Parteneriat de mobilitate cu Moldova si Georgia.

Pentru a concluziona, beneficiile integrării în Uniunea Europeană sunt multiple şi esenţiale pentru progresul societăţii moldoveneşti în următoarele decenii:

- sprijin financiar şi perspective de creştere economică, prin accesarea directă a unor fonduri comunitare, îndreptate spre reformă administrativă, investiţii în economie şi infrastructură; creşterea nivelului investiţiilor străine, cu precădere a celor din statele membre, dar şi creşterea credibilităţii faţă de investitorii din statele terţe. Fondurile comunitare s-ar putea ridica la peste un miliard de euro anual. Urmarea acestor evoluţii ar fi apariţia unui număr de noi locuri de muncă, atingerea unui nivel decent al salarizării, prin perspectiva revenirii în ţară a multor dintre cetăţenii moldoveni şi a refacerii echilibrului demografic al ţării. Beneficii conexe ar fi posibilitatea retehnologizării economiei, creşterea productivităţii muncii, sporirea exporturilor prin accesul total la piaţa comună, echilibrarea balanţei comerciale, scăderea dependenţei economice şi a posibilităţilor de şantaj economic şi politic din partea statelor foste membre ale URSS prin intermediul condiţionării furnizării resurselor energetice;

- libertatea de mişcare a locuitorilor Republicii Moldova, deveniţi cetăţeni europeni, posibilitatea de a munci în statele membre ale Uniunii, cu forme legale;

- dobândirea unui climat de stabilitate în relaţiile externe, sprijin acordat de instituţiile comunitare pentru rezolvarea conflictului transnistrean, pentru reglementarea relaţiilor cu Rusia şi Ucraina şi pentru securizarea graniţei de est a Republicii Moldova, care ar deveni, în acelaşi timp, şi graniţă a Uniunii;

- accesul agricultorilor moldoveni la Politica Agricolă Comună, obţinerea de subvenţii, aplicarea metodelor şi a normelor stabilite de instituţiile comunitare.

Conferinţa anuală România-Ucraina-Republica Moldova

În data de 20 septembrie 2012 a avut loc, la Hotelul Bristol din Odessa, întâlnirea pentru anul în curs a factorilor de decizie din cele trei ţări partenere, România, Republica Moldova şi Ucraina, care implementează programele finanţate prin instrumentele financiare ale Politicii Europene de Vecinătate. La conferinţă au participat, printre alţii, Eugen Furculiţă, secretar al guvernului Republicii Moldova, Eduard Matvyuchuk, guvernator al regiunii Odessa, Vitalie Peychev, ministru al afacerilor externe din Ucraine dar şi Iuliu Bara, ministru al Dezvoltării regionale şi turismului în România.

Conferinţa a constituit un bun prilej pentru stabilirea gradului de cooperare între cele trei state în privinţa atragerii finanţării europene dar şi pentru trasarea liniilor şi politicilor de urmat în anii care urmează. S-a remarcat, încă de la început, numărul mare de aplicanţi şi de programe iniţiate în ultimii ani. Conform datelor prezentate, un real progres l-au înregistrat acţiunile de informare a potenţialilor parteneri, precum şi facilitarea contactării partenerilor din ţara vecină: 13 sesiuni de training, la care au participat 400 de formatori, 30 de sesiuni de informare, cu aproape 2000 de participanţi, precum şi constituirea resurselor informatice, disponibile în mediul virtual, pe Internet, pentru găsirea partenerilor pentru derularea proiectelor transfrontaliere.  Au fost propuse însă şi măsuri de urmat, în urma anumitor neajunsuri înregistrate în trecut: creşterea numărului de sesiuni de informare, diversificarea materialelor informative, abordări mai practice în cursul şedinţelor de training. Numărul de parteneri implicaţi în derularea proiectelor a crescut simţitor în cursul celui de al doilea apel pentru depunerea documentaţiei necesare. Drept urmare, a fost înregistrat un număr de 872 de parteneri din România, 813 din Republica Moldova şi un număr mai mic, de 623, în Ucraina. Cât despre numărul proiectelor finalizate sau în derulare, acesta este de 16 proiecte în derulare şi nici unul finalizat pe Prioritatea I (Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră), 5 în derulare şi 0 finalizate pe Prioritatea II (Mediul şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă) şi 47 finalizate şi 14 în derulare pentru Prioritatea III (Promovarea activităţilor „people to people”).

În cursul conferinţei au fost prezentate şi rezultatele primului apel pentru depunerea proiectelor. Au fost contractate 82 de proiecte, cu o valoare totală de 34,2 milioane euro, sumă repartizată celor trei ţări implicate. De cel mai ridicat interes s-au bucurat acţiunile care au constat  în colaborarea dintre universităţi, institute de cercetare, asociaţii ale oamenilor de afaceri sau dintre autorităţile locale. Schimburile culturale şi progresele în domeniul turismului s-au aflat, de asemenea, între priorităţile aplicanţilor. În schimb, nu s-au înregistrat progrese importante în accesarea fondurilor pentru programe ce luptă împotriva anumitor probleme de mediu, cum ar fi eroziunea solului, sau împotriva traficului de fiinţe umane şi a crimei organizate. Pentru remedierea acestor neajunsuri s-a aplicat, pentru cea de a doua etapă a apelului pentru propuneri de proiecte, desfăşurată în 2011-2012, acordarea unui punctaj mai mare pentru acele propunerile care implicat toate cele trei ţări partenere sau pentru proiectele care se adresează priorităţilor mai puţin accesate în prima etapă. Drept rezultat, pe parcursul celui de al doilea apel, s-au înregistrat mai mult de două ori mai multe propuneri decât în primul apel (1063 propuneri, faţă de 421).

În cursul conferinţei au fost prezentate şi o serie de proiecte subsumate  Politicii Europene de Vecinătate, derulate sau aflate în faza de implementare şi accesare a finanţării, în care  sunt implicaţi parteneri din Republica Moldova. Se remarcă proiectul IMPEFO (Improvement of cross-border cooperation between Moldova and Romania on Petroleum and Food products). Proiectul în valoare de mai mult de 3 milioane de euro îşi propune o serie de obiective îndrăzneţe: scurtarea timpului necesar pentru tranzitul frontierei, o mai bună cooperare între autorităţile de profil din cele două ţări, creşterea volumului mărfurilor transferate, reducerea riscului introducerii unor produse neconforme cu normele în vigoare.  Între activităţile principale ale proiectului se remarcă achiziţionarea unui laborator mobil în România şi două în Republica Moldova, precum şi pregătirea lucrătorilor vamali.

Toate cele trei state au participat, prin asocierea instituţiilor de profil, la proiectul care urmăreşte reducerea poluării bazinului Dunării de Jos prin deversarea de substanţe chimice.

Proiectul pentru „Îmbunătăţirea transfrontalieră a gestionării deşeurilor solide din Republica Moldova, România şi Ucraina” a debutat în 22 iunie 2012. Proiectului îi este alocată o sumă de peste 735000 euro şi implică autorităţile din raionul Făleşti din Republica Moldova, judeţul Iaşi din România şi raionul Novoselitsa din Ucraina. Proiectul prevede, printre altele, achiziţionarea de containere după modelul recomandat de Uniunea Europeană şi a autospecialelor corespunzătoare. Ca obiective proiectul pune în prim plan reducerea volumului de deşeuri în regiunea vizată, îmbunătăţirea stării mediului, informarea şi creşterea nivelului de conştientizare a publicului asupra gestionării selective a deşeurilor.

Proiectul care îşi propune înfiinţarea unui Centru pilor de resurse pentru acţiunea transfrontalieră  de conservare a biodiversităţii  acvatice a Râului Prut cuprinde parteneri din România (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) şi din Republica Moldova (Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova). Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de trei ani, dispune de o finanţare de aproximativ 3,25 milioane euro, din care 90% este asigurată prin finanţare comunitară, şi îşi propune, printre altele, reabilitarea infrastructurii existente în cadrul Staţiunii de Cercetări pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică Ezăreni, pentru a deveni sursă de material de reproducere. Se va amenaja şi un centru  pilot de resurse  educaţionale şi de cercetare adresate mediului universitar şi celui de afaceri.

Proiectul care urmăreşte „Consolidarea Administraţiei Publice Locale conform standardelor şi practicilor UE” s-a desfăşurat între aprilie 2011 şi martie 2012 şi a cuprins, de asemenea, parteneri din cele trei ţări. Proiectul s-a materializat în şedinţe de training pentru formatori, instruirea funcţionarilor publici din regiunea Odesa, cu participanţi din Republica Moldova, cicluri de instruire regională pentru funcţionarii din Republica Moldova, vizitarea comunelor ieşene Ciurea, Miroslava şi Leţcani şi editarea unor ghiduri.

În partea de sud a regiunii este implementat proiectul „Internet – Internaţionalizare şi Networking pentru IMM-uri şi Structuri de Sprijin în Afaceri în Zona Transfrontalieră”. În acest proiect sunt cuprinse regiunea Odessa, raionul Cahul şi judeţul Galaţi. Finanţarea va fi utilizată pentru dezvoltarea unui portal şi a unui forum pentru oamenii de afaceri de pe cele două părţi ale frontierei, publicarea materialelor şi prezentărilor de natură metodologică, promovarea cooperării transfrontaliere.

Conferinţa anuală Conferinţa anuală România-Ucraina-Republica Moldova a înregistrat, aşadar, progrese remarcabile în ce priveşte accesarea fondurilor europene disponibile prin Politica Europeană de Vecinătate. Proiectele implementate contribuie la modernizarea unor domenii cheie în pentru dezvoltarea comunităţilor de pe cele două maluri ale Prutului şi la rezolvarea unor probleme grave, cum ar fi degradarea mediului sau criminalitatea organizată. Totodată, construieşte punţi între membrii aceleiaşi naţiuni, despărţiţi atâta vreme  prin capriciile istoriei.

Republica Moldova – România – Uniunea Europeană. Stadiul relaţiilor în anul 2012

                                                                                                         

Anul 2012 a înregistrat continuarea implementării proiectelor finanţate prin politica de vecinătate a Uniunii Europene, ce au drept parteneri autorităţi sau agenţi economici şi organizaţii neguvernamentale din România şi din Republica Moldova. Se poate vorbi chiar despre o intensificare a cooperării şi o creştere a numărului proiectelor avansate, dat fiind contextul economic actual, dar şi facilitarea contactelor bilaterale din ultimii ani şi înmulţirea relaţiilor guvernamentale, toate întemeiate pe legăturile seculare dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului.

Pe data de 30 ianuarie a acestui an a fost încheiată depunerea notelor conceptuale pentru cel de al doilea apel de propuneri de proiecte pentru Programul România - Ucraina - Republica Moldova. La Secretariatul Tehnic Comun al programului au fost depuse nu mai puţin de 1060 de note conceptuale, ce corespund uneia dintre cele trei priorităţi: către o economie mai competitivă în zona de frontieră, mediul şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi promovarea acţiunilor People to People. De un real folos pentru reuşita acestei acţiuni au fost sesiunile de informare desfăşurate în lunile noiembrie – decembrie ale anului trecut pe teritoriul Republicii Moldova, la Bălţi, Edineţ, Chişinău, Ştefan Vodă, Cahul şi Soroca.

 Începând cu 30 ianuarie a început procedura de selecţie a notelor conceptuale, în cursul căreia are loc verificarea documentelor depuse şi stabilirea listei proiectelor admise, în urma calculării punctajelor. Procedura a continuat, din cauza numărului mare de propuneri înaintate, pe întreaga primă jumătate a anului 2012. Din păcate, un mare număr de proiecte urmează a fi excluse de la finanţare, care se ridică la 52,3 milioane Euro. Totalul sumelor proiectelor selectate nu poate depăşi dublul acestei finanţări. Comitetul de evaluare al proiectelor este supervizat de Autoritate Comună de Management şi de Comitetul Comun de Monitorizare. Dintre numeroasele proiecte propuse pot fi menţionate cele care sunt dedicate creşterii nivelului de trai al locuitorilor din regiunile implicate (alimentare cu apă potabilă, epurarea apei menajere, construirea unor reţele de canalizare), reabilitarea reţelei de transport pentru valorificarea potenţialului turistic al regiunii sau pentru revigorarea vieţii economice, centre de promovare a activităţilor economice, investiţii în lucrările de mediu sau acţiuni ce implică instituţii culturale sau de educaţie din România şi Republica Moldova.

De la începutul anului 2012, Republica Moldova deţine statutul de ţară asociată la cel de-al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (PC7), care este principalul instrument pentru finanţarea cercetării ştiinţifice în Europa. PC7 are drept scop de a contribui la dezvoltarea economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere în spaţiul UE, prin consolidarea Spaţiului European de Cercetare. Drept urmare, Republica Moldova poate beneficia de finanţările comunitare alocate Temei 8, Ştiinţe socio-economice şi umaniste, lansată în iulie 2012 şi pentru care sunt alocate fonduri în valoare de 106,58 milioane euro. Această sumă va fi distribuită pe trei direcţii: proiecte de colaborare (proiecte integrate de cercetare la scară mare), proiecte de colaborare (proiecte de cercetare mici şi mijlocii) şi pentru domenii diverse de cercetare, printre care agricultură, biotehnologii, energie, mediu etc. Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare este 31 ianuarie sau 28 februarie 2013. Pentru valorificarea acestei oportunităţi, pe 13 septembrie 2012  a avut loc în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şedinţa Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Tehnologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În cadrul acestei şedinţe a fost abordată şi problema „Activitatea comunităţii ştiinţifice pentru valorificarea statutului de ţară asociată  la Programul Cadru 7”. 

În perioada  6-7 septembrie 2012, academicianul  Gheorghe Duca, președintele Academiei de Știinţe a Republicii Moldova,  a participat la Limasol la reuniunea  Comitetului  Spațiului European de Cercetare (comitet consultativ ce are funcția de a asista Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, în îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor instituții în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice). În cursul reuniunii au fost abordate subiecte ca: implementarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor procesului inovațional, identificarea unor impedimente în dezvoltarea cooperării științifice internaționale, stabilirea unui domeniu de lucru în pentru Comisia Europeană, pentru perioada 2012-2014.

 Anul 2012 a adus şi alte progrese în relaţia Republica Moldova – Uniunea Europeană. La 4  iulie 2012 era publicată în Jurnalul Oficial, decizia Consiliului din 22 iunie al aceluiaşi an privind semnarea, în numele Uniunii, a Acordului între Uniunea Europeană şi Republica Moldova de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană şi statul vecin privind facilitarea eliberării vizelor. Modificarea acordului respectiv a parvenit în urma negocierilor fructuoase dintre Comisia Europeană şi guvernul de la Chişinău, desfăşurate între 11 aprilie 2011 (când Consiliul autoriza demararea acestor discuţii) şi 22 martie 2012, când documentul a fost semnat. Acordul nu implică însă Marea Britanie şi Irlanda, care au solicitat a nu participa la unele dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen încă din anul 2000. Pornind de la constatarea necesităţii continuării relaţiilor cordiale între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, a disponibilităţii conlucrării pentru securizarea frontierei, dar şi de la perspectiva eliminării pe viitor a vizelor pentru cetăţenii Moldovei care ar dori să călătorească pe teritoriul Uniunii Europene, acordul enunţă în primul articol facilitarea eliberării vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Aceasta se realizează prin reducerea numărului de acte necesare pentru acordarea vizei, înmulţirea situaţiilor şi a scopurilor în care poate fi acordată viza (de exemplu doar o invitaţie scrisă a rudelor de pe teritoriul Uniunii), eliminarea taxelor de viză pentru largi categorii de aplicanţi (elevi, persoane implicaţi în evenimente sportive, activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice, programe de schimb între universităţi, persoane cu handicap, pensionari etc).

Anul 2012, în  prima sa jumătate, a fost aşadar deosebit de benefic în domeniul relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordurile semnate, sumele alocate şi continuarea derulării proiectelor transfrontaliere, româno-moldovene, aduce perspectiva strângerii legăturilor între cele două părţi şi o cât mai rapidă integrare în acelaşi organism politic. Integrarea tot mai profundă a Republicii Moldova în structurile Uniunii Europene va contribui, din fericire, şi la reîntregirea politică şi spirituală a poporului român. 

Relaţiile România – Republica Moldova în prima jumătate a anului 2012. Perspective europene.

Prima parte a anului 2012 a înregistrat o creştere a intensităţii relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Moldova. Indiferent de schimbările politice petrecute la Bucureşti în aceste luni (succesiunea a trei guverne, cu orientări politice diferite), obiectivele comune au rămas aceleaşi: strângerea relaţiilor dintre cele două state, asistenţa statului român acordată pentru integrarea Republicii Moldova în structurile Uniunii Europene, acordarea unui ajutor financiar românesc pentru derularea unor proiecte de interes comun, derularea în continuare a proiectelor de cooperare transfrontalieră, finanţare prin Politica Europeană de Vecinătate.

O acţiune esenţială pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova a constituit-o şedinţa comună de guvern desfăşurată la Iaşi pe data de 3 martie. Anterior primul- ministru Mihai-Răzvan Ungureanu afirma că „există proiecte comune, care trebuie repornite sau duse mai departe” şi cerea membrilor cabinetului pregătirea documentelor privitoare la relaţiile bilaterale. El sublinia importanţa dialogului cu Guvernul Republicii Moldova, atât ca semnal de ordin politic, cât şi strategic. În discuţia telefonică purtată cu Vlad Filat, în luna februarie, s-a pus problema continuării unor proiecte considerate strategice pentru cele două state, între care cel al liniei electrice Fălciu – Goteşti  şi conducta de interconectare pe gaz natural Ungheni – Iaşi.

În cursul şedinţei comune de guvern din 3 martie 2012 au fost stabilite priorităţile pentru perioada următoare. Cei doi premieri au semnat opt protocoale şi acorduri de colaborare, elaborate în scopul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, îmbunătățirea mediului de afaceri, creşterea exporturilor româneşti, proiecte energetice de anvergură.

Printre cele mai importante decizii luate de cele două guverne se numără gazoductul Ungheni-Iaşi, cu o investiţie de 19 milioane de euro, dar şi  conectarea infrastructurii de transport a Republicii Moldova la axele şi coridoarele europene care traversează România. Cei doi oficiali au semnat protocoale în educaţie şi securitate socială, dar şi planul de acţiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a statului moldovean.

În aprilie 2012 avea loc semnarea, de către preşedintele Băsescu, Decretul pentru promulgarea Legii privind ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul referitor la ajutorul financiar nerambursabil pentru Republica Moldova. Acest al doilea Protocol Adiţional, semnat la Bucureşti pe la 10 august 2011, şi la Chişinău, la 16 august 2011, a fost adoptat de Senatul României, ca for decizional, la 2 aprilie. Prin acordul semnat la 27 aprilie 2010 la Bucureşti, România se angaja să acorde Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane de euro, pentru dezvoltarea cooperării în domeniile infrastructurii de transport, învăţământului, acţiunilor umanitare întreprinse în cazul unor situaţii de urgenţă şi în domeniul energetic. La acestea se adaugă, în urma Declaraţiei comune  semnate de miniştrii mediului din cele două ţări în 3 martie 2012, şi protecţia mediului şi domeniul schimbărilor climatice.

Acordul prevedea un ajutor financiar eşalonat în patru păţi egale, a câte 25 milioane euro, pe parcursul a patru ani (2010-2013) însă, până în prima jumătate a anului 2012, doar o mică parte a acestei sume fusese acordată. Proiectele finanţate pe această cale trebuie stabilite de comun acord în fiecare an. Totodată acordul prevedea că vor fi desemnaţi controlori financiari care vor verifica legalitatea cheltuielilor declarate de către beneficiari.

La 3 martie, în timpul şedinţei comune a celor două guverne, premierul Vlad Filat recunoştea că există carenţe în implementarea acordului, carenţe care se caută a fi eliminate. Cu această ocazie miniştrii mediului şi ai dezvoltării regionale din cele două ţări, László Borbely şi Cristian Petrescu pentru România, respective Gheorghe Şalaru şi Anatolie Zolotov pentru Republica Moldova, au semnat Declaraţia comună privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. Prin declaraţia respectivă, România se angajează să aloce 15 milioane de euro pentru a contribui la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt, în proiecte care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Suma va proveni din ajutorul financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro angajat de România în 2010 şi se încadrează în angajamentul statului român faţă de Consiliul European de a susţine efortul financiar global al Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice pe termen scurt. În 2009 acest efort financiar a fost stabilit la 2,4 miliarde euro anual, pentru perioada 2010-2012, fiind constituit din contribuţiile voluntare ale statelor membre ale Uniunii.

Pe 3 mai 2012 Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit la Bucureşti cu Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Discuţiile au vizat parteneriatul strategic dintre cele două ţări, dar şi intenţia Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europenă. Şi cu această ocazie, conducătorul statului român a dat asigurări ferme că guvernul României va susţine fără echivoc procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care constituie unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe a României. El a afirmat că orice guvern al României, indiferent de orientarea politică, susţine trei direcţii fundamentale: România în NATO, România în UE, relaţia strategică România - Republica Moldova.

Cu ocazia şedinţei comune din 3 martie a avut lor şi semnarea Planului de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Comisia interguvernamentală România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană, constituită pentru punerea în practică a acestui acord, a avut prima sesiune de lucru în perioada 2-3 iulie.
Prima reuniune a Comisiei a fost prezidată, pentru partea română, de ministrul afacerilor externe, Andrei Marga, şi de ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, iar pentru Republica Moldova, de ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Iurie Leancă. La întrunire au participat reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Europene, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. De asemenea, au participat şi reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Specialiştii ANSVSA au participat la şedinţa grupului de lucru pe tematica siguranţei alimentelor, care a avut loc pe data de 2 iulie, şi la şedinţa plenară de pe data de 3 iulie. Subiectele, pe perioada celor două zile, au vizat: sprijin acordat pentru definitivarea procesului de funcţionare al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor din Republica Moldova;  consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor din Republica Moldova, în vederea respectării măsurilor sanitare şi fitosanitare la standardele Uniunii Europene, identificarea resurselor necesare în vederea consolidării controlului veterinar la nivel naţional în Republica Moldova, inclusiv la nivelul punctelor comune de inspecţie la frontieră.

Noul primul-ministru al României, Victor Ponta, a efectuat pe 17 iulie 2012, o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitaţia lui Vlad Filat. În cadrul întrevederii, cei doi au stabilit ca principală prioritate în relaţiile dintre cele două state, finalizarea proiectelor strategice de cooperare convenite în cadrul primei şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, din 3 martie. Victor Ponta a reconfirmat determinarea României de a-şi respecta toate angajamentele asumate în relaţia bilaterală. S-a stabilit şi înfiinţarea unui Grup comun de lucru în domeniul energiei şi aplicarea rapidă a Acordului privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova. De asemenea, a fost redactată o Declaraţie comună pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii energetice. Primul-ministru al României a subliniat că proiectele de interconectare energetică au un impact major în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin integrarea statului vecin în sistemul energetic european.

Premierul român a reconfirmat faptul că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne principalul obiectiv comun pentru Bucureşti şi Chişinău.

Miniştrii Educaţiei şi Justiţiei din România şi omologii lor din Republica Moldova au semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România şi Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova pentru anii de învăţământ 2012-2013, 2013-2014, 2014-2015 şi  Planul de acţiuni în domeniului justiţiei între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova pentru anii 2012 – 2013. Prin primul dintre acte, oferta educaţională pentru tinerii din Republica Moldova s-a menţinut, pentru anul  universitar 2012 – 2013, la 5.000 de burse de studiu în universităţile din România. Planul de acţiuni în domeniul justiţiei va asigura cadrul de cooperare în baza căruia vor fi realizate acţiuni de sprijinire a procesului de reformare a justiţiei. 

Cooperare România - Republica Moldova în derularea proiectelor transfrontaliere

Renunţarea temporară la extinderea Uniunii Europene este compensată în prezent prin importanţa acordată Politicii de Vecinătate de care befeficiază Republica Moldova, Ucraina şi Bielorusia, precum şi statele din Caucaz, Orientul Apropiat şi nordul Africii. Acestei politici Uniunea Europeană i-a alocat, pentru perioada 2007-2013, mai mult de 2 miliarde de euro anual, prin Instrumentul European de Parteneriat şi Cooperare. Republicii Moldova i-au revenit, pentru perioada 2007-2010, nu mai puţin de 209,7 milioane euro.
Proiectele comune ale partenerilor de pe cele două maluri ale Prutului constituie un avantaj evident pentru cetăţenii Republicii Moldova interesaţi în accesarea fondurilor furnizate de Uniunea Europeană. România se bucură de un statut superior în raporturile cu forurile europene, de asemenea trebuie avută în vedere şi experienţa superioară a instituţiilor şi oamenilor de afaceri de la vest de Prut în întocmirea proiectelor de finanţare. În plus, desfăşurarea proiectelor din cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Cooperare este condiţionată de participarea unor parteneri din cel puţin două state, unul membru al Uniunii şi altul vecin nemijlocit al acestuia. În cazul nostru, proiectele transfrontaliere dintre România şi Republica Moldova se desfăşoară în cadrul euroregiunilor. Raioanele Republicii Moldova şi judeţele României sunt cuprinse în trei astfel de structuri: "Dunărea de Jos", "Prutul de Sus" şi "Siret-Prut-Nistru". Euroregiunea "Prutul de Sus" a fost constituită în anul 2000 şi cuprinde judeţele Suceava şi Botoşani, raioanele Bălţi şi Edineţ şi regiunea Cernăuţi. Euroregiunea "Siret-Prut-Nistru" a luat fiinţă doi ani mai târziu şi cuprinde judeţele Iaşi, Neamţ şi Vaslui şi 18 raioane din Republica Moldova (Anenii Noi, Basarabeasca, Călăraşi, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti şi Ungheni). În sfârşit, euroregiunea "Dunărea de Jos" este prima constituită, în 1998, şi cuprinde judeţele Tulcea, Brăila şi Galaţi, raioanele Cahul şi Cantemir şi regiunea Odessa.

Proiectele desfăşurate în anii trecuţi în colaborare de către parteneri din Republica Moldova şi România, utilizând fonduri furnizate de Uniunea Europeană, abordează o gamă largă de domenii. O categorie importantă o constituie acţiunile de conservare a mediului înconjurător şi de amenajare a zonelor ameninţate (Proiectul de colaborare transfrontalieră pentru managementul cursului mijlociu al râului Prut, 2004, Management bilateral România - Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări, 2007). Promovarea turismului, popularizarea destinaţilor şi valorificarea potenţialului turistic constituie, de asemenea, o preocupare deosebită a factorilor implicaţi (Turism Eco - rural în codrii Lăpuşnei, 2006, Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona turistică Hînceşti-Leuşeni”, (2009), Itinerarii Cultural – Religioase. Vaslui – Hânceşti – Leova, 2004-2006,  Dezvoltarea turismului transfrontalier în Pădurea Gârboavele, 2007), la fel descoperirea şi exploatarea surselor alternative de energie (Utilizarea demonstrativă a surselor alternative de energie în Moldova prin cultivarea experimentală a recoltei – ALTER ENERGY, 2006-2007),  dezvoltarea economică şi pregătirea oamenilor de afaceri (Îmbunătăţirea antreprenoriatului femeilor de afaceri – crearea unei reţele transfrontaliere, 2008-2009, constituirea Centrului Economic Transfrontalier, 2006), valorificarea potenţialului agricol a celor două ţări (Development and implementation of good practices in bull genetic improvement in the crooss-border region, 2005 - 2006, Marca de Produs - modalitate de promovare a regiunii transfrontaliere, 2009). În domeniul cultural, o mare amploare au luat-o activităţile comune  adresate tinerilor şi copiilor (TinArt, 2009,  Caravana veselă – teatrul de joacă fără frontiere, 2008) dar şi conservarea identităţii comunităţilor, a tradiţiilor populare, a produselor tradiţionale (constituirea Centrului de Arte şi Meşteşuguri Tradiţionale, 2008).

Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană

Evenimentele din ultimii ani au adus importante mutaţii ale climatului intern şi ale statutului internaţional al Republicii Moldova. Anul 2009 a desăvârşit revoluţia începută în anii 90 ai secolului trecut, prin eliminarea stăpânirii neocomuniste. Acesta este primul pas spre instaurarea, sperăm, definitivă a valorilor democratice în viaţa noastră. Chiar dacă grave probleme sociale şi economice aşteaptă să fie rezolvate, voinţa poporului exprimată categoric în urmă cu doi ani creează perspective de mai bine.
În anul 2007 România a devenit membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Convingerea noastră este că prosperitatea locuitorilor Republicii Moldova nu se poate întemeia decât prin apropierea de marea familie europeană şi ruperea pentru totdeauna de spaţiul politic şi economic fost sovietic. România şi-a manifestat categoric disponibilitatea pentru intermedierea relaţiilor dintre Uniune şi statul frate de la est de Prut. Chiar dacă o extindere a Uniunii Europene nu este previzibilă în viitorul foarte apropiat, cu ajutorul fraţilor de peste Prut, cetăţenii Republicii Moldova pot accesa numeroasele avantaje pe care vecinătatea imediată a organizaţiei europene le pune la dispoziţie.